Judecătoarea Geanina Terceanu și Victor Becali rămân în arest

Judecătoarea Geanina Terceanu și Victor Becali rămân în arest preventiv, după ce instanța supremă a respins contestația judecătoarei, acuzată că a luat mită pentru a da o soluție de achitare în dosarul Transferurilor, iar Becali și-a retras contestația.

Decizia instanței supreme este definitivă.

Geanina Terceanu și frații Ioan și Victor Becali au fost arestați, pe 20 noiembrie, de magistrații Curții de Apel București, la solicitarea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi și pe alți șase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

Doar magistratul și Victor Becali au contestat decizia primei instanțe, însă ulterior Becali și-a retras contestația.

În același dosar, procurorii au dispus urmărirea penală în continuare, pentru dare de mită, a lui Cristian Borcea, președinte executiv al Clubului de fotbal „Dinamo” la data faptei.

Dosarul de la DNA a fost constituit în urma unui denunț, au declarat pentru MEDIAFAX sursele judiciare, care au precizat că Terceanu ar fi primit banii prin intermediari, care nu erau avocați.

Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorului Geanina Terceanu, de la Tribunalul București, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbaliști, cauză în care Ioan Becali,

Victor Becali și Cristian Borcea, alături de alți cinci oameni de fotbal, fuseseră trimiși în judecată pentru înșelăciune și evaziune fiscală.

În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpații trimiși în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracțiunile reținute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispozițiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că „fapta nu există”.

În urma investigațiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunța această soluție de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpații Ioan și Victor Becali și de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranșe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 și până în mai 2012.

În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunțată de Geanina Terceanu a fost desființată printr-o decizie a Curții de Apel București, instanța de control judiciar pronunțând condamnarea inculpaților la pedepse între trei și opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzați și a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitați, de Tribunalul București.

În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel București, toți inculpații au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea și Ioan Becali – câte șase ani și patru luni, Victor Becali – patru ani și opt luni, Gheorghe Copos – trei ani și opt luni, Mihai Stoica – trei ani și șase luni, Gheorghe Nețoiu și Jean Pădureanu – câte trei ani și patru luni, și Gheorghe Popescu – trei ani, o lună și zece zile.

Judecătoarea Geanina Terceanu motiva decizia de achitare din 3 aprilie 2012 prin faptul că DNA nu a probat că banii din conturile inculpaților din dosarul transferurilor fotbaliștilor proveneau din sumele „diferență de transfer”, arătând că nu s-a dovedit caracterul ilegal al veniturilor celor opt oameni de fotbal.

Referitor la modul de rulare a banilor, respectiv prin firme off-shore, prezentat de procurorii anticorupție în rechizitoriu, judecătorul Geanina Terceanu arăta că derularea unor tranzacții comerciale prin firme off-shore nu reprezintă o ilegalitate, explicând în detaliu motivele pentru care unele companii apelează la astfel de practici.

Procesul de la Tribunalul București a avut 39 de termene și s-a încheiat după trei ani și două luni.

În rechizitoriul DNA au fost prezentate 12 transferuri ale unor fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din străinătate, în perioada 1999 – 2005.

Mediafax